Războiul din Ucraina a intrat marți, 28 mai, în a 825-a zi, iar GÂNDUL vă prezintă principalele evenimente din țara vecină.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a respins propunerea Chinei şi a Braziliei, care insistau asupra participării Rusiei la summitul pentru pace din Elveția.
Reuniunea este prevăzută să aibă loc la mijlocul lui iunie, informează AFP.
„La ora actuală, noi nu vedem că Rusia ar putea participa la summit, pentru că Rusia va bloca totul, aceasta este clar. Rusia vrea să distrugă Ucraina, să ne nimicească”, a declarat preşedintele Zelenski în timpul unei conferinţe de presă susținută la Madrid.
Nu se poate avea „niciun fel de încredere în Vladimir Putin”, a continuat Zelenski.
După ce participanţii la summit se vor pune de acord asupra unui document ce detaliază măsurile care trebuie luate pentru a stabili „o pace justă” în Ucraina, dar pe baza unui plan stabilit de Kiev, aceste propuneri vor putea fi transmise Rusiei prin intermediari, a estimat şeful statului ucrainean.
Potrivit lui Zelenski, 90 de state au confirmat deja participarea lor la această conferinţă, ce se va derula în perioada 15-16 iunie.
„Suntem capabili să găsim mijloacele pentru a ieşi din situaţii pe care Rusia le-a creat cu acest război şi apoi mediatorii pot să le prezinte reprezentanţilor Rusiei. De aceea invităm toată lumea acum. Avem un plan al nostru de bază, dar suntem gata să auzim şi alte opţiuni”, a spus Zelenski.
Preşedintele ucrainean i-a îndemnat pe omologii săi american şi chinez să participe la această conferinţă asupra păcii. Moscova, care nu este invitată, prezice deja eşecul conferinţei.
China și Brazilia, două state membre BRICS, din care face parte și Rusia, şi-au reiterat poziţia, săptămâna trecută, declarând într-un comunicat comun că susţin „o conferinţă internaţională de pace organizată la un moment potrivit recunoscut şi de Rusia, şi de Ucraina, cu o participare egală a tuturor părţilor, precum şi cu o discutare echitabilă a tuturor planurilor de pace”.
Într-un recent interviu acordat AFP, Zelenski a evocat trei dosare ce vor fi negociate în Elveţia.
Primul se referă la libera navigare în Marea Neagră, pentru a proteja „securitatea alimentară mondială” și care, astfel, va permite exporturile de cereale ucrainene.
Al doilea vizează un acord cu privire la un apel de a pune capăt atacurilor asupra infrastructurilor energetice.
Al treilea punct se referă la întoarcerea în Ucraina a mii de copii deportaţi în Rusia, o crimă, potrivit Curţii Penale Internaţionale, care a emis un mandat de arestare împotriva lui Vladimir Putin.
Polonia a anunţat că va cumpăra din America rachete de croazieră. Valoarea contractului – 677 de milioane de euro, transmite AFP!
Rachetele AGM-158 JASSM-ER (Joint Air-to-Surface Standoff Missile – rachete aer-sol pentru distanţe mari) vor fi livrate între 2026 şi 2030, a precizat ministerul apărării de la Varşovia.
Într-un comunicat de presă se arată că „războiul din Ucraina a demonstrat importanţa posibilităţii de a lansa rachete chiar şi asupra unor ţinte foarte îndepărtate de linia frontului, iar raza de acţiune a rachetelor care vor fi achiziţionate este de circa 1000 de km”.
Polonia deţine deja rachete JASSM, cu rază de acţiune de 370 de km, cu care sunt dotate avioanele de luptă multirol F-16, de producţie americană.
Armata poloneză se află într-un proces rapid de modernizare, accelerat de războiul din Ucraina, menţionează AFP. Ameninţarea din partea Moscovei a determinat Varşovia să aloce apărării circa 4% din Produsul Intern Brut, cea mai ridicată pondere dintre toate statele membre ale NATO. Achiziţiile de echipamente militare, în valoare de miliarde de dolari, sunt făcute în special din SUA şi din Coreea de Sud.